Centralele electrice pe gaze au duduit in Europa, la noi au produs aproape de zero

Datele Comisiei Europene arata ca, la nivel european, productia de energie electrica avand ca sursa gazele naturale a crescut semnificativ in al doilea trimestru al anului in Europa, alimentata de pretul mic al gazelor si de costurile mari ale generarii pe carbune. La noi, lucrurile au stat fix pe dos.

Generarea de energie electrica in centralele pe gaze a crescut cu 39% in Uniunea Europeana in al doilea trimestru al anului 2019, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, arata raportul trimestrial publicat de DG Energy, care citeaza asociatia operatorilor de transport si sistem din Europa, ENTSO-E.

In termeni absoluti, centralele pe gaze au produs in plus 34,2 TWh de electricitate, echivalentul a mai mult de jumatate din consumul anual al Romaniei. Spre deosebire de anii trecuti, in 2019, productia de energie eletrica pe gaze nu a mai scazut dupa perioada de iarna, iar principalul motiv al cresterii este scaderea generarii de electricitate din carbune, cu 16%, in aceeasi perioada de raportare, carbunele fiind inlocuit in special cu gazul in mixul energetic al Uniunii, dupa cum scriu cei de la DG Energy.

Acest lucru s-a intamplat in principal pentru ca pretul gazelor a scazut pe pietele europene, in condiiile in care carbunele a ramas un combustibil scump de utilizat, pentru ca certrificatele de emisii de carbon au variat intre 21 si 27 de euro pe tona de CO2, ceea ce a facut ca centralele pe gaze sa fie mai competitive decat cele pe carbune.

Desi turbinele eoliene au consemnat o crestere de doua cifre in perioada de raportare, acest lucru a fost compensat de o hidraulicitate mai scazuta la nivelul continentului si, pe fondul restrangerii utilizarii combustibililor solizi si a unui aport al nuclearului aproape identic, rolul gazului in mixul de generare a crescut.

Aceasta perioada a consemnat si o premiera istorica. In aprilie s-au consemnat, pentru prima data de la debutul revolutiei industrial, 90 de ore in care nu s-a produs niciun kwh din carbune in Marea Britanie, pe fondul impactului taxelor pe emisiile de carbon, al competitivitatii regenerabilelor si al abundentei gazului.

Cateva exemple: In Franta, productie de energie a centralelor pe gaze a crescut cu 158%, in Italia cu 90%, in Spania cu 62%, in Portugalia cu 37%. In Germania, dupa mai multe semestre la rand, centralele pe gaze au redevenit profitabile pe piata. Totul pe fondul unei scaderi a pretului gazelor (el mai mic pret din 2009 la hub-urile din Europa Occidentala), a unui nivel mare al gazelor inmagazinate (73% din depozite pline la finalul lui iunie, record al ultimilor opt ani) si pe fondul dublarii importurilor de LNG ale Europei fata de acelasi trimestru din 2018. In total, consumul de gaze al Europei a crescut cu 20% fata de aceeasi perioada din 2018.

In Romania, situatia a stat exact pe dos. Potrivit datelor Transelectrica, in perioada aprilie-iunie, centralele pe gaz au produs doar 61 de GWh de energie electrica, infim raportat la toata productia nationala, de 14,4 TWh. In aceeasi perioada a anului trecut, au produs de aproape zece ori mai mult, 603 GWh. Situatia are mai multe explicatii: a fost o perioada cu o hidraulicitate buna, una dintre centralele mari, cea de la Iernut a fost oprita pentru lucrari la noua centrala, CET-urile in cogenerare au avut un aport mai redus pentru ca a venit anotimpul cald si, mai ales, efectele OUG 114. In conditiile in care piata a fost re-reglementata, iar celalalt mare producator, OMV Petrom nu avea obligatie de livrare in acea perioada, a preferat sa tina oprita centrala, pentru ca a fost mai profitabil sa vanda gazul pe o piata care a devenit mult mai putin lichida (sau sa-l inmagazineze) scrie e-nergia.ro