Comisia Europeana atrage atentia Romaniei asupra cresterii pensiilor

Logica politica, in coliziune cu realitatea economica. Pe 14 februarie, Comisia Europeana (CE) a emis raportul privind situatia in care se afla Romania si ce urmeaza anul acesta.
In prim-plan este, cum era de asteptat, chestiunea fara iesire a cresterii nesustenabile a pensiilor. Comisia recapituleaza: Legea pensiilor, adoptata in vara anului 2019, a modificat semnificativ mai multi parametri ai schemei de pensii publice.

Astfel, este vorba despre cresteri ad-hoc ale pensiilor pana in anul 2021, in loc de o indexare standard: cu 15%, din septembrie 2019 (o marire deja inclusa in Legea bugetului pe anul 2019), cu 40%, din septembrie 2020, ?i cu 6%, din septembrie 2021.

Incepand din 2022, indexarea pensiilor va fi 100% cu rata inflatiei, plus 50% din cresterea salariilor medii brute reale. Noile pensii vor fi calculate cu o perioada contributiva fixa de 25 de ani, in loc de 25 – 35 de ani, in functie de anul de pensionare, cum era legea anterioara.

„Din cauza programului sau de implementare, legea urmeaza sa creasca semnificativ cheltuielile publice cu pensii, intr-o perioada scurta de timp.” Raport al Comisiei Europene

Apoi, din luna septembrie a anului 2021, pensiile existente vor fi recalculate in crestere, pentru a se potrivi cu aceasta noua formula de calcul. Cresterile sunt ametitoare si nesustenabile, asa cum Romania libera a scris in mod repetat.

Si, intr-adevar, aceasta repeta si CE: „Din cauza programului sau de implementare, legea urmeaza sa creasca semnificativ cheltuielile publice cu pensiile, intr-o perioada scurta de timp. Este principalul motor al cresterii rapide prognozate a deficitului public si a riscurilor ridicate de durabilitate fiscala”.

Ce urmeaza

Comisia Europeana nu spune explicit, dar o face implicit. Astfel, spune CE, Legea pensiilor nu e insotita „de masuri ce vizeaza cresterea participarii fortei de munca si durata vietii profesionale peste nivelul legal, esentiale pentru imbunatatirea adecvarii pensiilor si durabilitatii sistemului de pensii”.

Potrivit strategiei fiscale a noului guvern, stie Comisia, deficitul public din 2019 e planificat sa creasca pana la 3,8% din PIB, peste (si nu aproape de) valoarea de referinta a Tratatului de aderare, de 3%.

Ce va fi? Guvernatorul BNR spunea recent: „Logica in politica e sa dai. Am fost si eu in fata multimii. Daca nu dai, e rau, daca iei, e catastrofa”.