Politia a tras cu gaze lacrimogene in protestatarii francezi
Politia franceza a tras joi cu gaze lacrimogene in protestatarii din centrul Parisului, iar transporturile publice au fost aproape blocate intr-una dintre cele mai ample actiuni greviste declansate in Franta in ultimele decenii, care are rolul sa blocheze reforma pensiilor.
Greva ii pune in opozitie pe Macron, fost bancher de investitii in varsta de 41 de ani, cu puternicele sindicate care sustin ca presedintele vrea sa desfiinteze protectiile de care se beneficiaza muncitorii.
Rezultatul conflictului depinde de cine va ceda primul – sindicatele care risca sa piarda sprijinul public daca perturbarea activitatilor va dura prea mult, sau guvernul care se teme ca alegatorii ar putea lua partea sindicatelor, dand vina pe oficialitati pentru blocaj.
”Oamenii ar putea sa se descurge astazi si maine, dar saptamana viitoare ar putea incepe sa fie deranjati”, a declarat un proprietar de cafenea in varsta de 56 de ani.
Angajatii feroviari au votat ca greva sa fie prelungita pana vineri, in timp ce sindicatele operatorului transporturilor rutiere si metroului, RATP, au spus ca protestul va continua pana luni.
Sindicatele si-au atins joi obiectivul initial, la greva partticipand angajatii din sectorul transporturilor, scolilor si spitalelor din Franta. In Paris, navetistii au mers pe biciclete, au apelat la aplicatiile pentru ride-sharing sau au stat acasa. Turnul Eiffel a fost inchis pentru vizitatori.
Joi dupa-amiaza, zeci de mii de membri de sindicat au manifestat prin centrul Parisului, intr-o demonstratie de forta.
Problemele au aparut atunci cand oameni mascati si imbracati in negru au devastat o statie de autobuz de langa Place de la Republique si mobilierul stradal, au spart ferestre si au aruncat cu artificii in politie.
Politia a raspuns cu gaze lacrimogene. In apropiere, politia s-a folosit de bastoane pentru a se apara de protestatarii in negru care i-au atacat. Potrivit procuraturii, 57 de persoane au fost retinute.
Macron doreste sa simplifice sistemul de pensii al Frantei, care cuprinde peste 40 de planuri de pensionare, dintre care multe includ varste de pensionare si beneficii diferite. Muncitorii feroviari, marinarii si balerinii de la Opera din Paris se pot pensiona cu 10 ani mai devreme decat un angajat obisnuit.
Presedintele afirma ca sistemul este incorect si prea costisitor si doreste un sistem unitar, bazat pe puncte, in care pentru fiecare euro contribuit orice pensionar sa aiba drepturi egale.
Macron a supravietuit deja unui protest major in timpul mandatului sau, din partea ”vestelor galbene” care, la inceputul acestui an, s-au ciocnit cu politia si au blocat drumurile din Franta timp de mai multe saptamani.
Dupa iesirea din acea criza, Macron s-a facut remarcat pe scena internationala, intrand in conflict cu presedintele american Donald Trump, din cauza modului in care abordeaza alianta NATO si lupta cu terorismul.
Dar reforma pensiilor, fata de care sondajele arata ca populatia este impartita pro si contra in proportii egale, implica riscuri pentru popularitatea lui Macron deoarece elimina protectii sociale care, in opinia multora, stau la baza identitatii nationale.
Tentativele anterioare de a reforma sistemul de pensii s-au incheiat prost pentru autoritati, un exemplu fiind guvernul conservator al fostului presedinte Jacques Chirac, care a cedat in 1995 solicitarilor sindicatelor, dupa saptamani de proteste paralizante.